Natașa Marinescu

Butonul secret de la maşina de spălat de care puţină lume ştie. În România, 85% dintre gospodării au mașini de spălat, potrivit INS. Chiar dacă e un procent mare, adevărul e că e printre cele mai mici din UE.

Indiferent de modelul de mașină de spălat ales, e important să știi cum se întreține ca să te bucuri de ea cât mai mult timp. În general durata medie de viață a unei mașini de spălat este de zece ani, însă ea se poate defecta și mai devreme. Specialiștii spun că totul depinde de modul în care o întreții.

Citește și Dieta cu cartofi și iaurt. Scapi de 3-4 kg în doar 5 zile

Butonul secret de la maşina de spălat de care puţină lume ştie

Când spălăm rufele, de multe ori trebuie să scoatem sertarul din mașina de spălat fiindcă acolo se acumulează murdărie de la soluția folosită. Există un buton secret care te poate ajuta să deblochezi acel sertar.

Sertarul conține „găuri de pulverizare”, care pompează apă în sertar pentru a arunca conținutul lor în tambur. Acele găuri sunt de multe ori blocate de resturi de calcar sau mucegai, lucru care înseamnă că detergentul sau balsamul de rufe nu e dizolvat într-un mod eficient.

În cazul în care observi că o secțiune nu e preluată complet în timpul unui ciclu, înseamnă că aceste găuri de pulverizare sunt înfundate, iar pentru a remedia situați este recomandat să cureți interiorul mașinii de spălat și, implicit, sertarul amintit anterior. Așadar, scoate sertarul dozatorului din mașina de spălat, dar nu forța. Există un buton secret care blochează sertarul.

Citește și Super-alimentele: Cele mai bune fructe si legume pentru sanatatea ta, Top 5

Butonul secret se află în partea superioară și pentru a debloca sertarul trebuie să apeși ușor în jos pe el. După ce ai folosit butonul secret, scoate sertarul și spălă-l bine cu apă. În spațiul pe care sertarul l-a lăsat în urmă, există găuri pe acoperișul mașinii de spălat.

Poți face găurile cu o periuță de dinți veche, însă e nevoie să cureți ușor ca să nu se deterioreze aparatul. Dacă există un focar de mucegai în mașina de spălat, e de preferat să speli bine acele spații. Ia periuța de dinți și înmoaie-o într-un amestec de 50% oțet și 50% apă înainte să freci. În momentul în care găurile de pulverizare sunt curățate, balsamul de rufe ar trebui să curgă fără probleme de sertarul dozatorului.

Ce este nodul din vârful bananei. Acel ”scârbos” nod negru de la capătul unei banane nu este o sămânță.

Există multă antipatie față de ”vârful” bananei, dar acesta făcea cândva parte din caracteristica sa cea mai piperată.

Bucata mică din vârful unei banane este numită ”punct de înrădăcinare” sau ”floare terminală”. Acesta este un rest de țesut care se dezvoltă în timpul formării fructului și poate fi ușor observat ca o mică excrescență în formă de bumb la vârful bananei.

Acest punct de înrădăcinare este, de fapt, o parte a tijei florii bananei, care a fost conectată la fruct în timpul dezvoltării acestuia. De obicei, este comestibil și nu prezintă niciun pericol pentru sănătate. Unele persoane preferă să îl îndepărteze înainte de a consuma banana, dar nu este necesar să o faci. Este o alegere personală dacă dorești să mănânci sau să îndepărtezi acea mică bucată de la vârful bananei.

Bananele sunt, din punct de vedere botanic, fructe de pădure, ceea ce este deosebit de derutant în contextul în care căpșunile nu sunt. Sunt multe aspecte ale acestor fructe, clasificate ca atare, care nu sunt apreciate, dar poate că una dintre cele mai neînțelese și nedrept denigrate caracteristici ale sale este acel mic nod negru pe care îl găsești la capăt.

Acel mic nod nu este deloc o sămânță. Semințele unei banane se găsesc, de asemenea, în interiorul pulpei – acea chestie moale și delicată pe care noi, oamenii, o iubim atât de mult. Am putea spune primate, dar este de fapt un mit că maimuțele sălbatice mănâncă fructe ca noi.

Dacă ai mânca o banană tăind o pe lungime pe mijloc, ai găsi în mod normal semințele pe o linie lungă în centru. Cu toate acestea, majoritatea bananelor vândute în magazine în zilele noastre sunt din soiul Cavendish, care de obicei nu produce semințe.

Ce este nodul din vârful bananei

Pe de altă parte, acel mic nod negru, pe de altă parte, ei bine, acela este întotdeauna acolo. Asta pentru că nu este o sămânță, cifloarea din care a crescut bobul gigantic de banană.

Bananele cresc pe copaci în ciorchini, iar capătul butucănos este de fapt “partea de sus” a fructului, în timp ce tulpina tare este “partea de jos”. Cei mai mulți oameni mănâncă bananele rupând mai întâi tulpina, ceea ce

înseamnă că nodulrezidual alflorii este o surpriză la sfârșit.

Dacă folosești “metoda maimuței” pentru a mânca o banană, poți arunca mai întâiresturile florale. Pentru un nod atât de mic și nesemnificativ,rămășițele florii de bananier par să fi stârnit o adevărată antipatie în rândul oamenilor moderni. Numit uneori “vârful degetului”, este în întregime comestibil, dar adesea aruncat din cauza texturii sale dure și a gustului amar.Poate că îl disprețuiești, dar a fost cândva o mare frumusețe.

Potrivit studiului, realizat de specialişti în ştiinţa somnului de la Universitatea Flinders din Australia de Sud, persoanele care sforăie în mod regulat sunt mai predispuse să aibă o tensiune arterială mărită şi să sufere de hipertensiune arterială necontrolată.

Hipertensiunea apare atunci când presiunea din vasele de sânge ale unei persoane este prea mare. Această problemă de sănătate poate afecta grav inima şi poate duce la atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă şi boli de inimă.

Studiul a constatat că 15% dintre cei 12.287 de participanţi la studiu au sforăit, în medie, peste 20% din noapte, în timpul perioadei de monitorizare cu durata de şase luni. Persoanele care prezentau niveluri ridicate de sforăit aveau o tensiune arterială sistolică cu 3,8 mmHg mai mare, respectiv o tensiune arterială diastolică cu 4,5 mmHg mai mare comparativ cu cea a participanţilor care nu sforăiau, scrie Agerpres. Cercetarea realizată la Universitatea Flinders a fost prima care a folosit tehnologii de monitorizare la domiciliu pe timpul nopţii, o perioadă îndelungată, pentru a investiga asocierea dintre sforăit şi hipertensiune.

“Pentru prima dată, putem spune în mod obiectiv că există o legătură semnificativă între sforăitul regulat pe parcursul nopţii şi hipertensiunea arterială”, a declarat Bastien Lechat de la Colegiul de Medicină şi Sănătate Publică al Universităţii Flinders, autorul principal al studiului, citat într-un comunicat dat publicităţii miercuri. “Aceste rezultate subliniază importanţa luării în considerare a sforăitului ca factor în asistenţa medicală şi în tratamentul problemelor legate de somn, în special în contextul gestionării hipertensiunii”, a adăugat cercetătorul. Participanţii la acest studiu, de vârsta a doua, au fost în proporţie de 88% bărbaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că 1,28 miliarde de adulţi cu vârste cuprinse între 30 şi 79 de ani din întreaga lume suferă de hipertensiune arterială şi că 46% dintre adulţii cu hipertensiune arterială nu sunt conştienţi că au această afecţiune.